|
planta ierboasa, la fel ca si mazarea. Se cunosc mai bine de 100 de feluri de fasole, de la fasolea cu bob alb la cea cu bob mov, etc. Contine foarte multa albumina, ceea ce o face un foarte important inlocuitor de carne pentru cei care tin regimuri vegetariene. De asemenea, fasolea este bogata in vitamine: A, C, B si E si in magneziu, calciu, fosfor si kaliu. Cind este inca foarte tinara, fasolea se culege si se consuma cu tot cu pastaie, de culoarea galben-deschis. Pentru a verifica la cumparare cit de proaspata (si de tinara) este fasolea, rupeti o pastaie: daca se rupe greu, nu este zemoasa si are asa-numitele ate, fasolea este deja batrina sau culeasa mai demult. In frigider, fasolea verde nu tine mai mult de 1-2 zile. Fasolea trebuie fiarta foarte bine, in fasolea nefiarta aflindu-se o substanta foarte daunatoare pentru sistemul digestiv. In general, fasolea uscata nepreparata bine (spalata si lasata sa se umfle in apa inainte de fierbere, fiarta in mai multe ape) produce balonari si dureri de abdomen destul de serioase. Fasolea boabe se gaseste in comert in foarte multe variante, de la fasolea alba, banala, la cea violet, maro (boabele sint mult mai mici), chiar si neagra. Atentie la cumpararea fasolii uscate: sa nu aiba pete negre, acestea putind fi semn ca fasolea este infestata cu o insecta care se hraneste din fasole si apoi iese din ea. Fasolea verde, pastai, se prepara in general sub forma de supe, mincaruri cu smintina, innabusita in ulei, etc. Fasolea uscata este foarte indragita in mincaruri cu carne afumata, dar si in supe si ciorbe, sau chiar salate, reci sau calde.
(eng.: Beans, ger.:Bohnen, fr.: Haricots)
|
